Pagini si subcapitole

marți, 17 mai 2011

Pentru cei stresaţi şi obosiţi

"Dacă treburile nu merg aşa de bine, iată reţeta să vă descărcaţi nervii:
Pentru cei care în mod ocazional, trăiesc o zi mizerabilă şi ar avea nevoie să-şi descarce nervii pe cineva ... pe cineva necunoscut ...
Eram aşezat la birou când mi-am amintit că uitasem să răspund cuiva care-mi telefonase. Am găsit nr respectiv şi am sunat. Un bărbat răspunde :
- Alo?
- Zic politicos : Pot să vorbesc cu d-na Carole Cantin, va rog?
- Tipul îmi închide telefonul în nas înjurând. Nu puteam să cred că cineva putea fii atât de nesimţit. Verfic numărul. Inversasem ultimele două cifre...
După ce am vorbit cu Carole, decid să mai fac un apel spre numărul greşit;
Când tipul răspunde, îi urlu : Nu eşti decât o gaură de c...r! şi închid. Am notat numărul cu menţiunea „gaura de c...r” şi l-am lăsat aproape de telefonul de pe birou. Pe urmă , la fiecare două-trei săptămâni, când aveam într-adevăr câte o zi infernală, îl sunam pe tip şi-i urlam : Nu eşti decât o gaură de c...r ! Asta mă făcea să mă simt mai bine. Când a apărut posibilitatea de a afişa numerele care te apelează, m-am gândit că s-ar putea să fie sfârşitul apelurilor terapeutice către gaură de c...r;. Aşa că am sunat şi :
-Bună ziua, numele meu este Guy Tremblay, de la Bell Canada. Vă sun pentru a va întreba dacă cunoaşteţi noul nostru serviciu de afişaj? Tipul a urlat:
-Nu! şi a închis telefonul înjurând. L-am sunat din nou, rapid, să-i spun:
-Asta din cauză că nu eşti decât o gaură de c...r!
Câteva săptămâni mai târziu, mă duc la cumpărături. După mai multe minute de căutare găsesc în sfârşit un loc de parcare liber. Cum mă pregătesc să parchez acolo, un tip, într-un BMW negru, îmi taie calea şi-mi ia locul. Îl claxonez şi-i spun că am aşteptat destul ca să prind locul respectiv. Îmi răspunde printr-un deget; şi se îndreaptă spre magazine.
Eram furios şi mă pregăteam să caut un alt loc de parcare când am remarcat anunţul "De vânzare"; pe geamul din spate al BMW-ului.
Am notat numărul ...
Câteva zile mai târziu, imediat după ce am sunat la prima gaură de c...r; (i-am pus numărul pe compunere rapidă şi formez tot timpul înainte #31# , pentru ca numărul meu să nu se afişeze), m-am gândit că ar fii o idee să sun şi la gaură de c...r, posesor de BMW. Am format numărul şi cineva a răspuns:
-Alo?
-Zic: Sunteţi domnul care are un BMW negru de vânzare?
-Exact!
Atunci întreb:
-Puteţi să-mi daţi adresa unde aş putea să văd maşina?
-Da. Stau la 1802, strada 34 Vest, o casa de cărămidă roşie. Maşina este tot timpul parcată în faţă.
Îndrăznesc:
-Numele d-voastră?
-Numele meu este Marcel Carrier.
Şi urmez:
-Când este cel mai indicat să vă caut , dle Carrier?
-Sunt acasă în fiecare după-amiază, după ora 17.
Adaug:
-Ascultă Marcel, pot să-ţi zic ceva?
-Da?
Lovitura de graţie:
-Nu eşti decât o gaură de c...r !
Închid telefonul şi adaug numărul lui la lista de numere cu compoziţie rapidă. De acum, când am câte o zi mizerabilă, am două „găuri de c...r” de sunat.
Dar după ce i-am sunat cu rândul timp de câteva luni, nu mă mai simţeam aşa de
uşurat ca la început. La sfârşitul unei zile cu adevărat nimicitoare, mi-a venit o idee ...
Tocmai trecuse de ora 17 şi-l sun pe gaură de c...r, no 1.
-Alo? Nu eşti decât o gaură de c...r ! dar de data asta nu închid.
-Eşti încă acolo ? mă întreabă.
-Da?
Atunci îmi strigă: Nu mai suna, că altfel ...
I-o tai:
-Du-te dracu', gaură de c...r!
Urlă: Cine eşti?
Răspund:
-Numele meu este Marcel Carrier.
Zău? Şi unde stai?
Bravez:
-Dragă gaură de c...r , stau la 1802, strada 34 Vest. Am o casă superbă de cărămidă roşie şi un BMW care te-ar face să crapi de invidie.
-Vin imediat , Marcel şi-ai să vezi cum am să te fac să-ţi înghiţi dinţii.
Surâd:
-Nu mi-e frică de tine, gaură de c...r, vino!
Imediat am sunat la gaura de c...r, no.2: Alo?
-Salut, gaură de c...r! şi aştept.
Tipul începe să urle:
-Dacă pun vreodată mâna pe tine ...
-Ce-o să-mi faci?
-Îţi sparg botu'!
-Bun. E ziua ta norocoasă, gaură de c...r. Vin!
Am închis şi am sunat imediat la poliţie spunând că locuiesc la nr. 1802, strada 34 Vest şi că nu mai pot rezista , îl voi omori pe nenorocitul de amant homosexual. Apoi am sunat la canalul de televiziune TQS informandu-i că o bătaie între şefii bandelor
de motociclişti se derula pe strada 34 Vest.
Apoi am sărit în maşină şi m-am înfiinţat prin apropierea locului respectiv. Şi am văzut doi imbecili bătându-se pe viaţă şi pe moarte, în faţa a şase maşini de patrulare şi al unui elicopter de Poliţie, precum şi sub nasul echipei de la Ştirile de seară ale TQS.

ACUM mă simt mult mai bine ...”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu